In sfarsit o leapsa interesanta careia ii voi raspunde.

1. Cat de departe esti de copilarie?

Nu trebuie sa ma gandesc foarte mult pentru a da raspunsul acestei intrebari. Inca ma simt copil si nu cred ca o sa ma vindec in curand asa ca nu ma simt in niciun fel departe de copilarie. Inca sunt copil, toti suntem copii.

2. Mai ai prieteni din copilarie?

Prietenii din copilarie nu te lasa sa-i uiti niciodata. Cu toate ca am pierdut foarte multi inca mai am suficienti incat sa pot spune ca “DA, mai am prieteni din copilarie!”.

3. Care sunt cele mai frumoase momente ale copilariei tale?

Aici e greu de dat un raspuns exact pentru ca am atatea momente fericite incat as face din acest post unul prea lung pentru a avea cineva chef sa-l citeasca. Am o groaza de momente frumoase legate atat de prieteni, de parinti cat si de alte rude apropiate ce au contribuit la cresterea mea.
Momentele placute pot fi uneori destul de greu intelese de catre altii. De pilda, in perioada revolutiei din ‘89 eu eram la bunica ce m-a crescut in cartierul Parneava din Arad, foarte aproape de drumul ce duce la aeroport. In acea zona a orasului nu se simtea ca ar fi vreo revolutie exceptand tancurile si taburile ce treceau prin zona. Pentru ca sunt un om curios din fire, am indraznit sa ma duc langa un astfel de vehicul si sa-i intreb pe soldati daca nu ma lasa sa-l vad pe dinauntru, un lucru ce orice copil si l-ar fi dorit. Spre surprinderea tuturor, tanarul soldat ce era cocotat pe el m-a luat in brate si mi-a aratat inghesuitul interior al vehicului cat si armamentul din dotare. Cand bunica a aflat ce am facut nu am mai avut voie sa ies din casa vreo 3 zile dar parca nici nu-mi pasa. Nu cred ca am sa uit niciodata aceasta amintire asa ca am putut sa o folosesc ca raspuns intrebarii.

4. Cate vise de copil ti-au fost indeplinite?

Daca pot declara cu mana pe inima ca am avut o copilarie frumoasa e clar ca mi-au fost indeplinite aproape toate visele de copil. Daca e sa ma gandesc la cele ce nu mi-au fost indeplinite, cele ce-mi vin in minte sunt: schimbarea masinii Dacia pe care o aveau parintii mei pe un cal ce urma sa-l tin intr-un garaj )si refuzarea de a-mi cumpara un skateboard (mai bine asa). Astea ar fi fost mai mult dorinte decat vise. Pentru ca pe vremea aia aveam cu totul alte vise fata de cele ce le am acuma cred ca e mai bine sa nu raspund acestei intrebari.

PS: insist ca la aceasta leapsa sa raspunda Adrian O, Karlitta si Manu.